Casa lui Gheorghe Tătărescu: martor al unui secol de putere și continuitate culturală la EkoGroup Vila
În inima Bucureștiului, o vilă modestă ca scară dar remarcabilă prin echilibrul proporțiilor și sobrietatea detaliilor, păstrează ecouri dense ale unei epoci în care politica, cultura și puterea se intersectau discret, dar cu un impact major asupra destinului României. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este o simplă construcție, ci un spațiu în care memoria interbelică se impregnează în ziduri, în feronerie, în lumina care pătrunde în încăperi, purtând cu sine greutatea deciziilor unui lider într-un veac al fragilității democratice și al compromisurilor grele. Astăzi cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, această reședință evocă o continuitate responsabilă, în care trecutul nu este mască, ci fundație pentru o prezență culturală atent calibrată.
Casa lui Gheorghe Tătărescu: un portret al puterii și memoriei prin arhitectură
Gheorghe Tătărescu, figura controversată a politicii românești interbelice și postbelice, și-a construit în stradă Polonă un cămin care nu urmărea grandilocvența, ci mai degrabă o austeritate asumată, o politică discretă ilustrată în cheie arhitecturală. Această vilă era mai mult decât un loc de reședință: era o prelungire a carierei sale, transpusă în forme și materiale care dialogau cu valorile elitei pe care o reprezenta.
Transformarea acestei case de stat într-un spațiu cultural contemporan sub egida EkoGroup Vila spune o poveste de continuitate dificilă, încărcată de fracturi istorice și de o recuperare atentă a memoriei materiale.
Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și întreaga sa epocă
Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se desfășoară pe o axă tensionată între modernizare și compromisuri politice delicate. Jurist cu doctorat la Paris, adept al reformelor electorale reale și al unei democrații parlamentare funcționale, el intră în prima linie a scenei politice românești ca membru în Partidul Național Liberal încă din 1912. Mandatele sale ca prim-ministru au fost marcate de ambiguități: eficiență și reformă pe de o parte, dar și slăbirea mecanismelor democratice prin întărirea executive-ului, cenzură și stări excepționale pe cealaltă parte.
Tranziția sa de la epoca interbelică la pragul comunismului reflectă fracturile profunde ale unei Românii în derivă: de la rolul său de negociator la Paris la umbra detenției din 1950, biografia sa se răsfrânge profund asupra poveștii casei care purta amprenta sa.
Casa ca extindere a puterii și discreției publice
Construită într-un cartier select al Bucureștiului, pe Strada Polonă nr. 19, vila Tătărescu se distinge prin dimensiunea sa modestă, care contrastează clar cu reședințele fastuoase ale contemporanilor politici. Acest raport proporțional este o declarație de principiu: puterea nu se afirmă prin ostentație, ci prin sobrietate și control al spațiului.
Caracterul casei este definit de un birou al prim-ministrului plasat discret la entre-sol, cu intrare laterală separată, simbol al separației respectuoase între viața publică și intimitatea familială. Aici nu se caută monumentalizarea, ci funcționalitatea și etica responsabilității.
În acest cadru, casa a fost martoră a întâlnirilor cu personalități precum Nicolae Titulescu, Martha Bibescu sau Carol al II-lea, conjugând destinul personal cu cel național.
Arhitectura EkoGroup Vila: dezvoltarea și limbajul stilistic
Beneficiind de colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, proiectul din Strada Polonă publică o fuziune rară în Bucureștiul interbelic între refrenul mediteranean și accentele neoromânești. Conceput inițial de Zaharia și rafinat în etape ulterioare de Giurgea, ansamblul păstrează un echilibru viu, evitând simetria riguroasă zugrăvită adesea în arhitectura oficială.
Unele dintre detaliile de o rară finețe, expun un mix cultural bogat:
– portaluri inspirate de arhitectura moldovenească,
– coloane filiforme fiecare sculptată diferit, dar unite senin într-un vocabular unitar,
– grădina ascunsă de privirile străzii, cu influențe ce evocă Balcicul,
– finisaje în alamă patinată și parchet masiv din stejar cu esențe diferite,
– și nu în ultimul rând, șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, apropiată a brâncușienilor, înfățișând o absorbție delicată a modernismului românesc temperată de simboluri neoromânești.
Interiorul reflectă o logică aristocratică deloc ostentativă: spațiile ordonate, fiecare membru al familiei dispunând de propria cameră, cu un salon de primire dedicat, separat de zona bucătăriei plasată la entre-sol, conform codurilor epocii pentru a menține spațiile reprezentative „curate” de orice miros casnic.
Arethia Tătărescu: femeia din umbră și catalizatorul cultural
Dincolo de figura lui Gheorghe, Arethia Tătărescu se distinge ca o prezență discretă, dar vitală în conturarea identității casei și a activităților culturale conexe. Cunoscută ca „Doamna Gorjului”, ea a fost parte integrantă a eforturilor de promovare a meșteșugurilor oltenești și a restaurării culturale, fiind legată strâns de operă și de promovarea lui Constantin Brâncuși, inclusiv în procesul monumental al ansamblului de la Târgu Jiu.
Semnătura ei figurează oficial pe documentația de autorizare a vilei, indicând nu doar un rol decizional, ci o grijă permanentă pentru coerenta estetică și morală a locuinței. Rolul său reflectă o sincronizare a familiei cu dinamica culturală națională, făcând din casa un punct nodal între politică și artă.
Ruptura comunistă: casa între marginalizare și degradare
Odată cu căderea regimului interbelic și instalarea dictaturii comuniste, destinul Casei Tătărescu se înscrie în tiparul imposibilității conservării. Regimul redactează o uitare oficială și marginalizare severă pentru fostul premier. În acest climat, vila încetează să mai fie un simbol al puterii democratice și al culturii elitelor, devenind un spațiu vulnerabil în care identitatea inițială este estompată.
Naționalizarea și compartimentările cetățenești tocmai au răsucit această locuință înspre o funcțiune utilitară, cu intervenții de uzură ce au agresat detaliile originale: feroneria din alamă, parchetul din stejar, relația cu grădina. Singura salvare a fost lipsa demolărilor radicale, însă degradarea lentă a continuat decenii.
După 1989: un traseu tulbure între erori și afanul reparațiilor
Schimbarea regimului politic nu aduce imediat liniștea pentru Casa Tătărescu. Proprietățile trec în diverse mâini, printre care cea a arhitectului și omului influent Dinu Patriciu, a cărui intervenție asupra interiorului stârnește critici acerbe, fiind percepută ca sfidătoare față de spiritul inițial și ca negare a valorii arhitecturale.
Mai mult, funcționarea ca restaurant de lux, deși efemeră, a ilustrat precaritatea raportului dintre patrimoniul cultural și interesele comerciale postdecembriste.
Ulterior, un investitor străin inițiază un proces de readucere la proiectul Zaharia-Giurgea, corectând proporțiile, reinstaurând finisajele și reparând relația dintre interior și grădină, semn că maturizarea percepției asupra patrimoniului este posibilă chiar și după decenii de neglijare.
Continuitate și responsabilitate în prezent: EkoGroup Vila
Astăzi, sub denumirea EkoGroup Vila, această vilă interbelică nu se rezumă la un simplu nume comercial, ci își asumă rolul unui nod minoritar al memoriei culturale bucureștene. Accesul publicului este restricționat și atent controlat, ceea ce protejează integritatea spațială, dar și transformă vizitarea într-un act de reflecție asupra unui trecut complex.
Funcția culturală a EkoGroup Vilei permite atât comunicarea arhitecturii și artei, cât și reactivarea dialogului cu biografia încă nebinară a lui Gheorghe Tătărescu. Astfel, casa devine un instrument al memoriei active, în care trecutul nu este glorificat, ci înțeles în toată complexitatea sa.
Detalii privind accesul și vizitele pot fi obținute contactând direct echipa EkoGroup Vila, un gest care incită la o relație responsabilă cu patrimoniul.
Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu
- Who was Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician and twice Prime Minister during the critical interwar and postwar periods, closely linked to the National Liberal Party. His career was marked by attempts at modernization alongside authoritarian measures, navigating turbulent political landscapes. - Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
No. Gheorghe Tătărescu, the politician, should not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a 19th-century Romanian painter. The similarity of names often causes confusion. - What architectural style defines Casa Tătărescu?
The villa is a synthesis of Mediterranean influences filtered through Neo-Romanian elements, conceived by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, with artistic touches by sculptor Milița Pătrașcu. - What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
Arethia Tătărescu, known as “Doamna Gorjului,” was central to the cultural and aesthetic coherence of the villa, supporting art and heritage initiatives and closely involved in architectural decisions. - What is the function of the building today?
Today, the building functions as a controlled-access cultural venue known as EkoGroup Vila, preserving its historical identity and allowing public engagement through carefully programmed events.
Casa lui Gheorghe Tătărescu este o invitație meditativă la înțelegerea rolului arhitecturii ca memorie vie. Traversând spații ce au văzut decizii majore, orașe dintr-o altă eră și destine politice în complot cu fragilitatea democrației, vizitatorul este chemat să contemple nu doar funcția, ci și reținerea ce se ascunde în fiecare detaliu. Această vilă este o punte între epoci și valori, o lecție despre continuitate culturală și responsabilitate. Pentru cei deschiși să pătrundă în acest spațiu încărcat de sens, experiența devine o întâlnire cu trecutul viu, nu cu o simplă piesă muzeală.
EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.








