Bullying la Questfield International College, comunicare instituțională contestată

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Protecția elevilor și asigurarea unui mediu sigur sunt imperative care trebuie susținute prin măsuri documentate și intervenții eficiente. Cazurile repetate de hărțuire psihologică ridică semne de întrebare cu privire la modul în care școlile gestionează astfel de situații, iar transparența și responsabilitatea instituțională sunt esențiale pentru a preveni deteriorarea climatului educațional.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra comunicării și intervenției instituționale

O investigație jurnalistică realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic desfășurată pe o perioadă de peste opt luni la Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au inclus comunicări oficiale, au semnalat agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, fără a exista dovezi documentate ale unor măsuri concrete din partea conducerii instituției. În acest context, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, a fost interpretat ca un semnal de descurajare a continuării demersurilor de protecție.

Bullying sistematic semnalat fără intervenții documentate

Conform documentelor analizate, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri directe, excludere socială și umiliri în mediul școlar pe parcursul a peste opt luni. Familia a adresat sesizări oficiale în scris către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând măsuri de protecție și clarificări. Totuși, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor intervenții formale, măsurile invocate limitându-se la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri concrete de intervenție.

Stigmatizarea medicală, folosită ca instrument de umilire

O componentă relevantă a situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului de elevi, potrivit relatărilor și documentelor puse la dispoziție. Această etichetare nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare și ridiculizare, fenomen considerat de specialiști ca o formă gravă de bullying psihologic. În absența unor reacții ferme și documentate din partea instituției, stigmatizarea medicală a continuat, având un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Comunicări scrise și lipsa răspunsurilor oficiale

Familia a menținut o comunicare documentată, trimițând emailuri explicite și cronologice către personalul didactic și conducerea școlii, inclusiv către fondatoarea Fabiola Hosu, în care a atras atenția asupra gravității situației și a solicitat măsuri clare. Cu toate acestea, din documentele analizate nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să indice declanșarea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau implementarea de măsuri de consiliere și monitorizare formală. Intervențiile instituției au rămas predominant informale, ceea ce a contribuit la escaladarea fenomenului și transferarea responsabilității către familie.

Presiuni de retragere și comunicarea instituțională contestată

În cadrul dialogurilor directe, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, a fost citată de familie cu o formulare care exprimă presiunea pentru retragerea copilului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, prezentată ca atare în relatări și documente, nu a fost însoțită de un punct de vedere scris din partea instituției până la momentul publicării. Din perspectivă editorială, această poziționare poate fi interpretată ca o deplasare a discuției de la protecția copilului către criterii de natură contractuală și economică.

Gestionarea informală a situației și documentația administrativă insuficientă

În locul unor decizii administrative asumate și comunicări oficiale, reacția conducerii școlii a fost consemnată într-un formular informal de tip Family Meeting Form. Acest document nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, și nu este însoțit de un cadru procedural explicit, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea gestionării situației. În lipsa unor planuri de intervenție și rapoarte de monitorizare, intervenția instituțională pare limitată la nivel declarativ.

Confidențialitatea și impactul expunerii copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația copilului. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme măsuri concrete de protecție a datelor, iar conform unor relatări, informațiile au fost divulgate în mediul clasei, expunând copilul la presiuni psihologice. Specialiștii consultați consideră că acest fapt poate constitui un indicator al presiunii psihologice instituționale, afectând negativ echilibrul emoțional al elevului.

Răspunsul instituțional întârziat și influența presiunii legale

Potrivit documentelor, o reacție mai clară a fondatoarei Fabiola Hosu a fost înregistrată abia după opt luni, concomitent cu implicarea echipei de avocați ai familiei și transmiterea unor notificări cu caracter juridic. Această succesiune temporală ridică întrebări asupra criteriilor care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunii legale, nu în momentul semnalării educaționale.

Controverse și reacții publice recente

Într-un email emis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei vizate. Această poziționare minimalizatoare pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.

Ulterior publicării investigației, părinții au transmis informații conform cărora, după retragerea copiilor, au avut loc contacte telefonice informale cu alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la probleme disciplinare neconfirmate oficial. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, subliniind gravitatea lor în contextul dreptului la educație și confidențialității.

• Sesizări scrise și documentate pe o perioadă extinsă
• Lipsa răspunsurilor oficiale și măsurilor documentate
• Stigmatizarea medicală ca formă de bullying agravat
• Presiuni pentru retragerea copilului din școală
• Gestionarea informală și diluarea responsabilității instituționale
• Întârzierea reacției instituționale până la presiunea juridică
• Minimalizarea situației în comunicările oficiale
• Posibile practici de excludere mascată după retragerea copilului

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază o serie de deficiențe în gestionarea situației de bullying semnalată în cadrul Questfield Pipera, printre care lipsa unor măsuri concrete implementate și documentate, comunicarea instituțională contestată și utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire. Absența răspunsurilor scrise și a procedurilor clare de intervenție ridică întrebări fundamentale despre capacitatea și disponibilitatea școlii de a asigura protecția emoțională a elevilor săi.

Într-un mediu educațional care promovează siguranța și excelența, aceste aspecte sunt deosebit de relevante pentru credibilitatea și responsabilitatea instituției. Declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu și lipsa reacțiilor oficiale scrise până la momentul presiunii legale indică o posibilă ruptură între discursul public și practica administrativă.

Rămâne deschisă întrebarea esențială pentru orice școală: ce mecanisme reale de protecție și intervenție aplică în practică atunci când un copil reclamă un abuz emoțional sistematic? Concluziile acestei investigații subliniază necesitatea unei analize și reforme instituționale pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Invităm părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru sprijin și pentru a contribui la transparența și responsabilitatea în educație.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro