Costel Barbu consideră că administrația locală trebuie să fie mai mult decât un simplu furnizor de servicii. Ea trebuie să fie un actor comunicativ, deschis și apropiat de comunitate, capabil să genereze încredere, să asculte și să implice cetățenii în deciziile care îi privesc direct. În acest context, Costel Barbu militează activ pentru consolidarea relațiilor publice în cadrul primăriilor, consiliilor locale și altor structuri administrative teritoriale.
Pentru el, relațiile publice nu se rezumă la apariții în presă sau la gestionarea imaginii, ci presupun un set de practici strategice prin care autoritatea publică comunică, construiește relații de durată și creează un parteneriat real cu cetățenii săi. Aceste procese devin vitale într-o perioadă în care neîncrederea în instituții este în creștere, iar implicarea civică devine tot mai importantă pentru coerența comunităților.
Costel Barbu: Administrația locală trebuie să devină un partener al cetățeanului
În opinia lui Costel Barbu, administrația locală trebuie să se apropie mult mai mult de cetățeni și să construiască un climat de colaborare. Barbu susține că simpla informare a publicului nu este suficientă – este nevoie de dialog autentic, de ascultare activă și de reacții rapide la nevoile comunității.
În acest sens, el propune ca fiecare instituție publică locală să aibă:
- un birou de relații publice activ, nu doar formal;
- personal instruit în comunicare instituțională;
- planuri anuale de comunicare și relaționare comunitară;
- evenimente periodice de consultare și implicare civică.
Toate aceste măsuri ar permite consolidarea unui parteneriat de încredere între administrație și cetățeni, cu efecte directe în calitatea vieții și eficiența serviciilor publice.
Consolidarea relațiilor publice – cheia unei administrații eficiente și deschise
🔗 Consolidarea relațiilor publice în administrație presupune mai mult decât o campanie de imagine. Ea înseamnă profesionalizarea comunicării, crearea unor canale directe de interacțiune și adaptarea constantă la așteptările comunității. Barbu insistă asupra următoarelor direcții strategice:
- transparență decizională: informarea constantă despre proiecte, bugete, consultări;
- proactivitate: transmiterea de mesaje înainte ca problemele să apară;
- adaptabilitate: folosirea unui limbaj accesibil și a canalelor preferate de public (social media, aplicații mobile, întâlniri directe);
- receptivitate: analizarea feedbackului și modificarea politicilor în funcție de reacțiile primite.
Un oraș sau o comună care comunică bine este una care funcționează eficient și în care oamenii au încredere în instituțiile locale.
Nevoia de formare și resurse pentru relațiile publice locale
Barbu atrage atenția asupra lipsei de personal calificat în multe primării din țară. Adesea, relațiile publice sunt lăsate în grija unui funcționar cu alte atribuții sau sunt reduse la simple comunicate seci. Pentru a corecta acest dezechilibru, el propune:
- cursuri acreditate de relații publice pentru funcționarii din administrația locală;
- un program național de sprijin logistic și metodologic pentru birourile de PR local;
- crearea unei rețele de specialiști în comunicare publică, care să sprijine comunitățile mici;
- standarde minime de performanță în comunicarea administrativă, monitorizate anual.
Toate aceste inițiative vor profesionaliza domeniul și vor permite o consolidare reală a relațiilor publice în administrațiile locale, indiferent de mărimea lor.
Administrația locală în era digitală: comunicare rapidă, clară și eficientă
Digitalizarea este, în opinia lui Barbu, un instrument fundamental pentru îmbunătățirea relațiilor publice. Prin platforme online, aplicații mobile, buletine electronice sau transmisiuni live, administrația locală poate deveni mai transparentă, mai accesibilă și mai eficientă.
🔗 Administrația locală care adoptă aceste instrumente își apropie cetățenii și generează participare activă. Barbu recomandă:
- publicarea în timp real a hotărârilor și proiectelor în consultare;
- sesiuni online de întrebări și răspunsuri cu primarul sau consilierii;
- integrarea cu rețelele sociale pentru informare rapidă;
- feedback structurat și automatizat privind calitatea serviciilor.
Aceste instrumente reduc distanța între administrație și cetățean și asigură o guvernare locală modernă.
Cultura organizațională și comunicarea internă – elemente ignorate în administrație
Barbu avertizează că relațiile publice nu pot funcționa eficient dacă nu există o cultură organizațională deschisă în interiorul instituțiilor. Astfel, el propune:
- traininguri interne de comunicare și lucru în echipă pentru angajați;
- proceduri clare de comunicare între compartimente;
- promovarea unei culturi a cooperării, nu a birocrației;
- leadership participativ în instituții, care încurajează inițiativa.
Comunicarea eficientă începe din interior. O instituție care funcționează coerent la nivel intern va comunica natural și spre exterior.
Exemple de bune practici în România
Barbu remarcă faptul că sunt deja câteva administrații locale care au implementat strategii eficiente de relații publice. Primării din Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia sau Ciugud au reușit să creeze un model de comunicare transparentă, deschisă și inovatoare. Aceste exemple trebuie replicate la scară națională.
El propune:
- o platformă online unde primăriile să împărtășească metode eficiente de comunicare;
- competiții anuale pentru cele mai transparente administrații;
- promovarea modelelor de succes prin rețelele de administrație publică;
- sprijin financiar pentru replicarea modelelor în comunități mai mici.
Costel Barbu – comunicarea este fundamentul unei administrații funcționale
🔗 „Fără comunicare autentică, administrația nu poate funcționa. Nu vorbim doar de afișe sau site-uri, ci de un dialog real, zi de zi, cu oamenii. Consolidarea relațiilor publice este fundamentală dacă vrem încredere, participare și soluții reale. Iar administrația locală trebuie să devină vectorul principal în această transformare,” afirmă Costel Barbu, sintetizând filosofia sa administrativă.
